Ești aici: Acasă » Actualitate » De ce s-au împrietenit mii de tineri cu anticorupţia?

De ce s-au împrietenit mii de tineri cu anticorupţia?

Pe reţelele de socializare au apărut grupuri de tineri care încearcă să lupte împotriva corupţiei. Ce şanse au aceste mişcări de a schimba obiceiurile cetăţenilor unei ţări, consideraţi fruntaşi în rezistenţa la schimbare?

200.000 de cetăţeni au făcut cea mai mare curăţenie din istoria României, sute de clienţi nemulţumiţi s-au strâns pe forumurile de internet şi au dat împreună în judecată băncile la care aveau credite, Bucureştiul s-a umplut de biciclete în urma unor campanii declanşate pe bloguri. Acestea sunt doar câteva dintre mişcările de succes pornite pe grupurile de socializare de pe internet, după cum a scris România liberă în ediţia de pe 3 iunie. Ce rezultate au avut însă mişcările care luptă pentru curăţenia morală a României?

 ”Erupţie anticorupţie”

În trei săptămâni, grupul „Erupţie Anticorupţie”, înfiinţat pe Facebook de 20 de tineri entuziaşti, a strâns 1.000 de membri.Totul a plecat din convingere şi din nevoia de a schimba mentalităţile din România. Îndârjirea noastră împotriva corupţiei este foarte fermă“, explică Daniela Dragomir, unul dintre iniţiatorii demersului. Are 21 de ani şi este studentă la Facultatea de Ştiinţe Politice, fiind şi vice-preşedinte al asociaţiei studenţilor din această facultate. Pentru Daniela, puterea reţelelor de socializare a devenit o certitudine după declanşarea revoluţiilor din lumea arabă, în care Facebook-ul şi Twitter-ul au avut roluri esenţiale, cot la cot cu mass-media.

Întâlnirile online ale membrilor fondatori ai organizaţiei „Erupţie anticorupţie” sunt dublate de cele offline, faţă în faţă. Studenţi împreună cu activişti mai vechi ai cauzelor civice se întâlnesc cel puţin o dată pe lună pentru a-şi împărtăşi ideile şi a stabili planuri de acţiune. „La început eram în jur de 20 de oameni, acum suntem 50. Observăm probleme şi încercăm să găsim soluţii”, explică Daniela. Pentru că acţiunile izolate au impact redus, ca nişte neuroni fără sinapse, grupul promovează colaborarea între organizaţii, experţi, cetăţeni cu aceleaşi afinităţi, în numele aceluiaşi scop.

 „Da, se poate!” – Platforma funcţionarilor-model

Un exemplu de colaborare este cel dintre „Erupţie Anticorupţie” şi organizaţia TechSoup România. În cadrul unei întâlniri faţă în faţă, primii au identificat o problemă: relaţia ineficientă dintre cetăţeni şi funcţionarii publici. S-au gândit să apeleze la TechSoup România, organizaţie nonguvernamentală activă la nivel mondial, care aduce tehnologia aproape de sectorul nonprofit. Aceştia au acceptat, iar soluţia a venit sub forma platformei online „Da, se poate!“. Este o aplicaţie deschisă care va conţine numele funcţionarilor publici şi va oferi oricărui cetăţean posibilitatea de a-i evalua pe aceştia – în special pozitiv.

 

Platforma a fost creată în cadrul evenimentului „Yahoo! Open Hack”, eveniment ce a strâns la Bucureşti peste 300 de hackeri din toată Europa. „O parte dintre aceştia şi-au arătat angajamentul civic, iar o soluţie propusă a fost platforma de bune-practici. Credem foarte mult în relevanţa acestui proiect, pentru că, prin intermediul lui, comunitatea capătă o voce. Pe de altă parte, pe platforma „Da, se poate!” nu vor ieşi în evidenţă cei care o fac de obicei, ci şi necunoscuţii care îşi fac liniştiti treaba, în umbra celor dintâi.“, comentează Ruxandra Popa, PR Manager TechSoup Romania, organizator al sesiunii pentru societatea civilă din cadrul evenimentului „Yahoo! Open Hack”. La momentul de faţă, domeniul pentru platformă a fost cumpărat şi se lucrează la dezvoltarea acesteia, conform Ruxandrei.

 „Cea mai dinamică parte a societăţii româneşti”

 Radu Nicolae are 30 de ani şi lucrează de aproape 10 ani în proiecte de implicare democratică. Este director de program la Centrul de Resurse Juridice şi predă cursul de „Corupţie şi politici publice anticorupţie”, la SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative). A publicat numeroase studii academice pe tema corupţiei şi este un membru al grupului „Erupţie anticorupţie”.

Este optimist cu privire la impactul social media, fără să fie entuziast. Pentru acesta, reţelele de socializare pot fi un instrument de combatere a corupţiei, deşi nu unul direct. „Social media nu satisface idealul consumerist în materie de impact: aici şi acum. Dar creează condiţiile pentru conştientizarea rolului fiecăruia în modelarea realităţii în care trăim. Social media este utilizată de cea mai dinamică parte a societăţii româneşti (tineri, oameni educati, etc) – acea parte care imprimă trendul dezvoltării şi va decide în ce direcţie ne îndreptăm ca societate. Dacă reuşim să convingem această parte a societăţii atunci succesul anticorupţie este garantat.”, consideră Radu.

„Milioane de români se află zi de zi într-o nepăsare complice”

Nepăsarea, dezinteresul şi neputinţa autoinduse (spre exemplu, vorba: „Nu contează ce fac eu, că deznodământul va fi acelaşi”) hrănesc abuzurile şi corupţia. Există o aşteptare mare de schimbare, dar această aşteptare nu se poate concretiza dacă cetăţenii nu îşi asumă ei înşişi responsabilitatea schimbării. Milioane de români se află zi de zi într-o nepăsare complice. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla dacă 50% din ei ar începe să îşi folosescă drepturile pe care le au (petiţionare, acces la informaţii, plângere, protest etc.) şi să nu mai tolereze corupţia, abuzurile, arbitrariul?“, se întreabă expertul în fenomenul corupţiei, Radu Nicolae.

Pot fi reţelele de socializare un „catalizator” pentru implicarea civică?

Cert este că nu putem aştepta de la stat să rezolve totul, ci fiecare cetăţean trebuie să se implice. Spre ilustrare, să luăm sistemul de justiţie. Radu Nicolae îmi arată un document oferit de autorităţile din România pentru raportul Greco, cu statistici privind numărul condamnărilor în cazul infracţiunilor de corupţie – anii 2007, 2008 şi 2009. Media este puţin peste 200 de persoane condamnate. „Există o aşteptare mare de schimbare, dar această aşteptare nu se poate concretiza dacă cetăţenii nu îşi asumă ei înşişi responsabilitatea schimbării”, spune Radu, expert în fenomenul corupţiei.

Iar scopul reţelei de socializare este tocmai mobilizarea oamenilor, dezmorţirea lor din pasivitatea aşteptării şi impulsul spre acţiune. Cei peste treizeci de activişti ai internetului şi membri ai grupului „Erupţie anticorupţie” cu care am discutat reiau această idee. În plus, aceştia au mai invocat: accesul la informaţii, comunicarea între organizaţii şi persoane cu interese comune, mobilizarea pentru acţiuni civice punctuale.

Bogdan Gavrilă, unul dintre fondatorii grupului, duce şi mai departe viziunea asupra rolului reţelelor de socializare. Tânărul are 28 de ani şi a absolvit Sociologia. Pentru acesta, Facebook „înseamnă mai mult decât un site de socializare, este o platformă care permite organizaţiilor şi oamenilor să acţioneze deschis şi să schimbe lumea în bine, cu fiecare clik”. Iar efectul unor astfel de reţele va deveni din ce în ce mai puternic şi mai vizibil în viitor. „Platformele sociale vor juca un rol deosebit în schimbarea societăţii. În câţiva ani, corupţia sau lipsa de transparenţă vor fi diminuate considerabil deoarece cetăţenii vor putea să-şi „corecteze” aleşii, autorităţile sau funcţionarii din mers. O societate mai bună se construieşte zilnic, nu la fiecare patru ani”, crede Bogdan.

„Mobilizarea virtuală poate conduce la o demobilizare reală”

 Specialiştii atrag însă atenţia că reţelele de socializare, pe lângă beneficiile de a reuni oameni şi a disemina informaţia, pot uneori să „păcălească” realitatea. Doctorul în antropologie, Alexandru Bălăşescu, membru al grupului „Erupţie anticorupţie“, atrage atenţia că activitatea online „poate deveni o compensare a unei anumite lipse de implicare în spaţiul public real. E mai comod să postezi ceva.”. Aceeaşi observaţie o face şi sociologul Ioana Alexandra Rusu, când vorbeşte despre dezavantajele reţelelor de socializare. „A împărtăşi un link sau a te alătura unei cauze pot demobiliza, în sensul în care cei care o fac pot avea impresia că şi-au susţinut cauza suficient. Dezavantajele provin din faptul că mobilizarea virtuală poate conduce la o demobilizare reală”, explică aceasta.

 Cea mai potrivită soluţie este calea de mijloc, folosirea reţelelor de socializare ca instrument de conştientizare, mobilizare şi comunicare, alături de alte soluţii.

Septimius Pârvu are 26 de ani, este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice, a fost coordo-nator de proiect la Asociaţia Pro-Democraţia, iar acum este ofiţer de proiect la Societatea Academică din România. Sep-timius urmăreşte şi participă la discuţiile mai multor grupuri de socializare, formate în jurul temelor care îl interesează: urbanismul şi buna guvernare. „În cazul SAR, în special a proiectului România Curată, unde sunt eu implicat, folosim reţelele sociale cu trei scopuri. În primul rând, creştem astfel dimensiunea comunităţii cetăţenilor care susţin lupta anticorupţie şi principiile bunei guvernări. În al doilea rând, pentru mobilizarea cetăţenilor în acţiuni reale. Totodată, creăm parteneriate cu mai multe organizaţii care sunt active online şi încercăm să ne promovăm activităţile reciproc”, sintetizează Septimius. Pagina de Facebook a SAR are peste 4.000 de membri, iar numărul acestora creşte pe zi ce trece.

Social media versus mass-media

Avantajele proceselor de comunicare online (social media) reprezintă un subiect fierbinte pentru teoreticieni. Yochai Benkler, profesor la Harvard, compară impactul reţelelor de socializare cu cel al

mass-media şi arată că primele sunt mai „democratice”. Aceasta fiindcă, spre deosebire de mass-media, permit mai multor indivizi să-şi exprime părerea, într-un mod care nu e controlat de marii patroni de presă, crede autorul. Potrivit acestuia, accesul la informaţie şi libertatea de a-şi exprima punctul de vedere contribuie la promovarea unui anume tip de individ: mai puţin pasiv, mai angajat în observarea societăţii şi în consecinţă mai susceptibil spre a-şi exercita (sau a-şi dori) drepturile. Or, tocmai aceste atitudini fac diferenţa între o societate prosperă, democratică, şi una în continuu travaliu.

„România creşte pe Facebook. De la începutul anului 2011 a adunat peste 1,1 milioane de utilizatori – este o creştere imensă dacă ne gândim că s-a petrecut în doar şase luni” Jiri Voves, director Socialbakers (cel mai mare portal de statistici Facebook)

Portret Facebook

700.000.000 de utilizatori Facebook în lume.

3.400.000 de utilizatori Facebook în România

15,3% reprezintă ponderea de penetrare a Facebook în România raportat la numărul de locuitori ( 31% în Grecia, 33% în Ungaria, 46,5% în Israel, 47,3% în Marea Britanie şi apoximativ 34% în Franţa şi Italia).

66% din utilizatorii Facebook din România au între 18 şi 34 de ani, iar împărţirea pe criteriul genului este cât se poate de echilibrată: 50% din utilizatori sunt de gen feminin şi 50% de gen masculin

sursa (www.socialbakers.com)

 de LAURA ȘTEFĂNUȚ, 10 iunie 2011

sursa: www. romanialibera.ro

Comentarii

comentarii

Copyright 2012 Fundația SynergEtica.

Scroll to top