Ești aici: Acasă » Evenimente » Discursul ambasadorului SUA, Mark H. Gitenstein, cu ocazia celei de-a 236-a sărbătoriri a Declarației de Independență

Discursul ambasadorului SUA, Mark H. Gitenstein, cu ocazia celei de-a 236-a sărbătoriri a Declarației de Independență

Domnule prim-ministru, Alteţele Voastre Regale, dragi colegi ambasadori, doamnelor şi domnilor, Libby şi eu vă urăm bun venit la reşedinţa noastră pentru cea de-a 236-a sărbătorire a Declaraţiei de Independenţă.

Este întru totul justificat şi potrivit faptul că tema aleasă anul acesta de echipa ambasadei este: o seară în faimosul Central Park din New York.

Frederick Law Olmstead, arhitectul peisagist care a proiectat parcul, a proiectat şi spaţiile verzi din jurul clădirii Congresului SUA. El a dorit ca Central Park să fie o celebrare a democraţiei. Anterior, în special în Europa, aceste terenuri erau folosite ca terenuri regale de vânătoare. Ca şi Declaraţia de Independenţă, transformarea Central Park într-un spaţiu public accesibil tuturor, a constituit un mesaj că toţi suntem creaţi egali.

Acel mesaj are ecou peste secole. Multe persoane din Washington citesc acum o carte numită „De ce eşuează naţiunile”. În editorialul său din New York Times, Tom Friedman explică ideea cărţii: „«instituţiile» sunt principalul factor care diferenţiază ţările”. Atunci când creează instituţii economice şi politice «cuprinzătoare», ţările prosperă”, iar atunci când puterea este concentrată în mâinile câtorva persoane, ele eşuează.

În mijlocul acestei noi furtuni politice din România, mulţi mă întreabă care va fi viitorul acestei ţări. Dumneavoastră creaţi acum tocmai acel tip de instituţii, care le oferă românilor puterea de a-şi folosi talentul pentru a făuri această naţiune. Iar românii încep să conştientizeze că aceste instituţii nu aparţin unui anumit partid politic, ci poporului român, şi vor lupta să le apere.

Căci pericolul abuzului de putere la nivel central sau local există întotdeauna. Şi tocmai cetăţenii acestei ţări sunt cei care au de suferit atunci când aceste instituţii sunt puse în pericol. Naţiunile care eşuează sunt cele ale căror instituţii sunt slabe sau manipulate, cele în care statul de drept este banalizat. În cazul României, trăinicia acestor instituţii va decide dacă prosperaţi şi dacă copiii voştri vor hotărî să trăiască aici.

România a făcut paşi importanţi înainte: guvernul anterior a realizat reforme instituţionale în ceea ce priveşte administrarea bugetului şi, făcând mari sacrificii, aţi adoptat măsuri de austeritate dificile.

De aceea, perspectivele economice ale României se îmbunătăţesc, lucru demonstrat de creşterea economică din acest an, prima de la criza financiară din 2008. Oricât de greu de crezut poate fi, date fiind dificultăţile cu care vă confruntaţi, chiar şi în această perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic pentru Uniunea Europeană, economia României continuă să aibă unul dintre cele mai bune parcursuri.

Ca urmare a reformelor instituţionale, bogăţia ţării pe cap de locuitor s-a dublat în ultimii şapte ani, iar în primii şase ani ai acestui secol, străinii au investit în România câte 10.000 de RON pentru fiecare bărbat, femeie şi copil.

Actualul guvern merită recunoaştere pentru adoptarea „condiţiilor” impuse de FMI. De asemenea, în planul său în 15 puncte expus la începutul primăverii, prim-ministrul Ponta a promis reforme ambiţioase.

Dar misiunea de viitor este copleşitoare. Nivelul investiţiilor străine directe din România a scăzut la mai puţin de un sfert din valoarea din 2008. Singura soluţie este continuarea aplicării lecţiilor lui Friedman: continuarea democratizării ţării, consolidarea pieţelor şi asigurarea împărţirii beneficiilor obţinute în urma acestei creşteri între toţi românii, nu doar între câteva persoane.

Continuarea reformelor instituţionale este vitală, oricât de dificilă poate părea, iar principalele partide din România par să fie de acord că este nevoie de acest lucru. Orice regres va fi sever pedepsit de nemiloasele pieţe internaţionale şi toţi românii vor avea de suferit.

Depăşirea moştenirii comunismului este dificilă, însă există ţări din Europa de Est şi regiuni din România, care merg mai departe. Polonia, de exemplu, nu a intrat deloc în recesiune, iar PIB-ul său pe cap de locuitor este cu 50% mai mare decât cel al României. Polonezii obişnuiţi, nu doar cei extrem de bogaţi, contribuie la progresul ţării creând o guvernare favorabilă mediului de afaceri şi privatizând companiile de stat.

În Timişoara, Sibiu şi Cluj, rata şomajului este mai mică de 3%, ceea ce dovedeşte că şi aceste oraşe au urmat acea cale.

În definitiv, nicio economie nu poate prospera şi nicio democraţie nu poate supravieţui în lipsa unui angajament ferm faţă de statul de drept şi a respectului pentru instituţiile democratice. Nimeni nu se poate îndoi că România are procurori curajoşi şi consecvenţi şi judecători neînfricaţi. Pentru ei, nimeni nu este mai presus de lege.

Adoptând Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi strategia anticorupţie a guvernului anterior, guvernul actual a promis să extindă şi să consolideze programul de luptă împotriva corupţiei.

Sunt conştient că forţele care doresc „întoarcerea la situaţia de dinainte”, care se opun acestor reforme, sunt puternice şi neobosite. Promisiunile de continuare a progreselor au nevoie de aliaţi, alţii decât FMI, UE sau comunitatea diplomatică. Dumneavoastră trebuie să vă doriţi acest succes mai mult decât membrii comunităţii internaţionale.

Există un grup de români care nu vor mai tolera „starea de fapt”.

Oriunde merg în România, mă întâlnesc cu tineri. Mulţi dintre ei fie au trăit în străinătate şi s-au întors pentru a-şi lansa propriile firme, fie lucrează pentru companii occidentale sau „sunt activi” pe internet.

Pe aceşti tineri i-au implicat ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei, Spaniei şi Canadei într-un program pe care l-am numit „Restart România”. Am creat un website şi le-am cerut tuturor românilor interesaţi să propună idei de utilizare a internetului în lupta împotriva corupţiei.

100.000 de români au răspuns acelei chemări, oferind idei inteligente, pe care le-am finanţat, de a lupta împotriva unei multitudini de probleme, de la furtul de lemn din pădurile dumneavoastră, până la mita din spitale şi parcatul ilegal. Aceşti cetăţeni reformatori folosesc internetul pentru a ataca ceea ce dumneavoastră numiţi mentalitatea corupţiei. Adresele acelor website-uri sunt afişate pe ecranul din spatele meu. Vă încurajez să le accesaţi.

Atunci când Romanian American Fund a încercat aceeaşi idee pentru reformarea sistemului educaţional, peste 40.000 de români au răspuns apelului.

Aceşti 140.000 de „restarteri”, cum îi numim noi, sunt agenţi ai schimbării care vor susţine aceste reforme şi vor sprijini aceste instituţii. Aşa cum ne spunea Alexis de Tocqueville la câteva decenii de la Războiul de Independenţă, implicarea cetăţenilor este sursa de energie vitală a instituţiilor democratice.

Thomas Jefferson, autorul Declaraţiei de Independenţă, a scris despre Ziua Independenţei cu câteva zile înainte de moartea sa. Citându-l pe un martir al libertăţii din Războiul civil englez din 1865, el a spus: „Marea majoritate a oamenilor nu s-au purtând şa pe spate, aşa cum nici cei câţiva privilegiaţi nu s-au născut purtând cizme şi pinteni, având dreptul de a-i stăpâni.”

Această idee a fost cu adevărat revoluţionară pentru acele vremuri şi a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru acele suflete curajoase care şi-au riscat „vieţile şi onoarea sfântă” semnând Declaraţia de Independenţă. Aceeaşi idee a impulsionat curajul şi imaginaţia revoluţionarilor dumneavoastră în 1989: oamenii au dreptul inalienabil de a nu fi conduşi de o elită puternică, fie ea comunistă sau nu, reprezentată de moguli sau „băieţi deştepţi”, aflată în slujba propriilor interese. Din acest punct de vedere, revoluţionarii dumneavoastră nu sunt diferiţi de ai noştri.

Dumnezeu să-i binecuvânteze!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Dumnezeu să binecuvânteze America!

Comentarii

comentarii

Copyright 2012 Fundația SynergEtica.

Scroll to top