Ești aici: Acasă » Informează-te » Legea privind codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice 477/ 2004

Legea privind codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice 477/ 2004

LEGE nr. 477 din 8 noiembrie 2004

privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice
EMITENT:     PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.105 din 26 noiembrie 2004
    Întrucât s-au identificat fapte generatoare de lipsă de integritate publică în rândul consilierilor încadraţi la cabinetul demnitarului şi, de asemenea, s-a identificat necesitatea ca şi alte categorii de personal să beneficieze de prevederile Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, ca lege-cadru pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice,
    ţinând seama de faptul că aplicarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, a avut ca obiect doar atribuţiile prevăzute la art. 2 alin. (3) şi că, implicit sau expres, prin prevederile art. 6, personalul cu atribuţii de gestiune a mijloacelor fixe şi inventarului din cadrul compartimentelor administrative are şi atribuţii ca membri în comisiile de selecţie în achiziţiile publice,
    în conformitate cu prevederile Recomandării nr. 10/2000 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei,
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Domeniul de aplicare şi principii generale
    ART. 1
    Domeniul de aplicare
    (1) Codul de conduită a personalului din autorităţile şi instituţiile publice, denumit în continuare cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a personalului contractual.
    (2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, încadrat în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic.
    ART. 2
    Obiective
    Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică, prin:
    a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei publice şi al personalului contractual;
    b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei;
    c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi personalul contractual din administraţia publică, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte.
    ART. 3
    Principii generale
    Principiile care guvernează conduita profesională a personalului contractual sunt următoarele:
    a) prioritatea interesului public – principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;
    b) asigurarea egalităţii de tratament al cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice – principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
    c) profesionalismul – principiu conform căruia personalul contractual are obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
    d) imparţialitatea şi nediscriminarea – principiu conform căruia angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;
    e) integritatea morală – principiu conform căruia personalului contractual îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;
    f) libertatea gândirii şi a exprimării – principiu conform căruia personalul contractual poate să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
    g) cinstea şi corectitudinea – principiu conform căruia, în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul contractual trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu;
    h) deschiderea şi transparenţa – principiu conform căruia activităţile desfăşurate de angajaţii contractuali în exercitarea atribuţiilor funcţiilor lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.
    ART. 4
    Termeni
    În înţelesul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) personal contractual ori angajat contractual – persoana numită într-o funcţie în autorităţile şi instituţiile publice în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare;
    b) funcţie – ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în fişa postului;
    c) interes public – acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cheltuirii resurselor;
    d) interes personal – orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către personalul contractual prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuţiilor funcţiei:
    e) conflict de interese – acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei deţinute;
    f) informaţie de interes public – orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;
    g) informaţie cu privire la date personale – orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.
    CAP. II
    Norme generale de conduită profesională a personalului contractual
    ART. 5
    Asigurarea unui serviciu public de calitate
    (1) Personalul contractual are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.
    (2) În exercitarea funcţiei personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.
    ART. 6
    Respectarea Constituţiei şi a legilor
    (1) Angajaţii contractuali au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
    (2) Personalul contractual trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.
    ART. 7
    Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
    (1) Personalul contractual are obligaţia de a apăra cu loialitate prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
    (2) Angajaţilor contractuali le este interzis:
    a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
    b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte, dacă nu sunt abilitaţi în acest sens;
    c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
    d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici sau angajaţi contractuali, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
    e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
    (3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de muncă, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
    (4) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a personalului contractual de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii.
    ART. 8
    Libertatea opiniilor
    (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
    (2) În activitatea lor angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale.
    (3) În exprimarea opiniilor, personalul contractual trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
    ART. 9
    Activitatea publică
    (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către persoanele desemnate în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
    (2) Angajaţii contractuali desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea sau mandatul dat de demnitarul în cabinetul căruia sunt încadraţi.
    (3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, angajaţii contractuali pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
    ART. 10
    Activitatea politică
    În exercitarea funcţiei deţinute, personalului contractual îi este interzis:
    a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
    b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
    c) să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
    d) să afişeze în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
    ART. 11
    Folosirea imaginii proprii
    În considerarea funcţiei pe care o deţine, personalul contractual are obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
    ART. 12
    Cadrul relaţiilor în exercitarea atribuţiilor funcţiei
    (1) În relaţiile cu personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
    (2) Personalul contractual are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi ale persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:
    a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
    b) dezvăluirea aspectelor vieţii private;
    c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
    (3) Personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Personalul contractual are obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţii publice, prin:
    a) promovarea unor soluţii coerente, conform principiului tratamentului nediferenţiat, raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
    b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
    ART. 13
    Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
    (1) Personalul contractual care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional are obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.
    (2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, angajaţii contractuali au obligaţia de a nu exprima opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
    (3) În deplasările în afara ţării, personalul contractual este obligat să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi să respecte legile şi obiceiurile ţării gazdă.
    ART. 14
    Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor
    Angajaţii contractuali nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.
    ART. 15
    Participarea la procesul de luare a deciziilor
    (1) În procesul de luare a deciziilor angajaţii contractuali au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
    (2) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
    ART. 16
    Obiectivitate în evaluare
    (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, angajaţii contractuali au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul contractual din subordine.
    (2) Personalul contractual de conducere are obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propune ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.
    (3) Personalul contractual de conducere are obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcţiile contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.
    ART. 17
    Folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute
    (1) Personalul contractual are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.
    (2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, personalul contractual nu poate urmări obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
    (3) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu interveni sau influenţa vreo anchetă de orice natură, din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, în considerarea funcţiei pe care o deţin.
    (4) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu impune altor angajaţi contractuali sau funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
    ART. 18
    Utilizarea resurselor publice
    (1) Personalul contractual este obligat să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
    (2) Personalul contractual are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.
    (3) Personalul contractual trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
    (4) Personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
    ART. 19
    Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri
    (1) Orice angajat contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:
    a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
    b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
    c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
    (3) Angajaţilor contractuali le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul realizării tranzacţiilor prin interpus sau în situaţia conflictului de interese.
    CAP. III
    Coordonarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională pentru personalul contractual
    ART. 20
    Rolul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Naţionale de Control
    (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor coordonează şi controlează aplicarea normelor prevăzute de prezentul cod de conduită, exercitând următoarele atribuţii:
    a) urmăreşte aplicarea şi respectarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice a prevederilor prezentului cod de conduită;
    b) soluţionează petiţiile şi sesizările primite privind încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită sau le transmite spre soluţionare organului competent, conform legii;
    c) formulează recomandări de soluţionare a cazurilor cu care a fost sesizat;
    d) elaborează studii şi cercetări privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduită;
    e) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu personalul din administraţia publică, cu excepţia funcţionarilor publici.
    (2) Prin activitatea sa Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, desfăşurată în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.
    (3) Pentru personalul contractual, diplomatic şi auxiliar, din cadrul aparatului intern şi extern al Ministerului Afacerilor Externe, acest minister aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1) şi (2).
    (4) Pentru personalul contractual al autorităţilor şi instituţiilor din cadrul administraţiei publice centrale şi administraţiei publice autonome, cu excepţia prefecturilor, Autoritatea Naţională de Control aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1) şi (2).
    ART. 21
    Sesizarea
    (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Control pot fi sesizate de orice persoană cu privire la:
    a) încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită de către angajaţii contractuali;
    b) constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra angajatului contractual pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător.
    (2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii, din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.
    (3) Angajaţii contractuali nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor disciplinare competente, în condiţiile legii.
    (4) Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Control vor verifica actele şi faptele pentru care au fost sesizate, cu respectarea confidenţialităţii privind identitatea persoanei care a făcut sesizarea.
    (5) Sesizările înaintate Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Naţionale de Control vor fi centralizate într-o bază de date la Ministerul Administraţiei şi Internelor, necesară pentru:
    a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională;
    b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
    c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
    ART. 22
    Soluţionarea sesizării
    (1) Rezultatele activităţii de centralizare a sesizărilor sau petiţiilor se consemnează într-un raport pe baza căruia Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Control vor formula recomandări către autoritatea administraţiei publice sau instituţia respectivă din sectorul bugetar cu privire la modul de corectare a deficienţelor constatate.
    (2) Recomandările Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Naţionale de Control vor fi comunicate:
    a) angajatului contractual sau persoanei care a formulat sesizarea;
    b) angajatului contractual care face obiectul sesizării;
    c) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea angajatul contractual care face obiectul sesizării.
    (3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data soluţionării, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica autorităţilor competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită, conform prevederilor art. 20, modul de soluţionare a măsurilor prevăzute în recomandare.
    (4) În cazul în care în situaţia sesizată este implicat conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori adjuncţii acestuia, recomandarea autorităţilor competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită va fi transmisă şi structurii ierarhic superioare instituţiei sau autorităţii publice ori, după caz, primului-ministru.
    ART. 23
    Publicitatea cazurilor sesizate
    (1) Raportul anual cu privire la Standardul de conduită a personalului contractual, care se întocmeşte de autorităţile competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită, se prezintă Guvernului şi trebuie să cuprindă şi următoarele date:
    a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
    b) categoriile şi numărul de angajaţi contractuali care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;
    c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;
    d) evidenţierea cazurilor în care personalului contractual i s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic;
    e) recomandările propuse;
    f) autorităţile sau instituţiile publice care nu au respectat recomandările.
    (2) Autorităţile competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită pot să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.
    (3) Raportul se publică pe pagina de Internet a autorităţilor prevăzute la alin. (1), iar publicarea se anunţă prin comunicat difuzat printr-o agenţie de presă.
    CAP. IV
    Dispoziţii finale
    ART. 24
    Răspunderea
    (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a personalului contractual, în condiţiile legii.
    (2) Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.
    (3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
    (4) Personalul contractual răspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
    ART. 25
    Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare
    În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare şi funcţionare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului cod de conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.
    ART. 26
    Asigurarea publicităţii
    Pentru informarea cetăţenilor compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.
    ART. 27
    Intrarea în vigoare
    Prezenta lege intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
                       PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAfiILOR
                                 VALER DORNEANU
                             PREŞEDINTELE SENATULUI
                                NICOLAE VşCşROIU
    Bucureşti, 8 noiembrie 2004.
    Nr. 477.

Comentarii

comentarii

Copyright 2012 Fundația SynergEtica.

Scroll to top