Ești aici: Acasă » Informează-te » Să ne cunoaştem drepturile! Cum solicităm informaţii de interes public? Dreptul la petiţionare.

Să ne cunoaştem drepturile! Cum solicităm informaţii de interes public? Dreptul la petiţionare.

Acest material reprezinta o parte din informatiile furnizate in cadrul trainingurilor de Community Organizing. Pentru prezentul material ii multumim lui Radu Nicolae, CRJ.

  • LIBERTATEA DE EXPRIMARE

Articolul 30, alin. (1) din Constituţia României: “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”.

Chiar daca intreaga omenire, cu o singura exceptie, ar fi  de aceeasi parere, si doar o singura persoana ar fi de parerea  contrara, omenirea n-ar mai fi indreptatita sa reduca la tacere acea unica persoana decat ar fi indreptatia aceasta din urma sa reduca la tacere intreaga omenire. Raul facut prin impiedicarea exprimarii unei opinii este ceva deosebit :

prin el, intreaga specie umana este pradata, atat posteritatea, cât şi generatia actuala, iar cei ce nu sunt de acord cu opinia in cauza sunt chiar mai mult prădati decat cei ce o sustin. Daca acea opinie este corecta, atunci lor li s-a rapit ocazia de a trece de la eroare la adevar; daca ea este gresita, ei pierd ceva la fel de profitabil, si anume imaginea mai clara si senzatia mai vie a adevarului, produsa prin coeziunea acestuia cu eroarea.” J.S. Mill – Despre libertate.

  • DREPTUL LA ASOCIERE SI LA INTRUNIRE

Articolul 40, alin. (1) din Constituţia României: “Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”.

Articolul 39: “Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme”.

 Ca cetăţean, ai dreptul să ştii orice informaţie legată de activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice. Aşa spune Legea nr. 544/2001. Dacă informaţiile de care ai nevoie nu sunt făcute deja publice de instituţia în cauză, solicită-le în scris sau verbal.

Trebuie să primeşti răspuns în cel mult 10 zile lucrătoare. Instituţia sau autoritatea publică poate prelungi acest termen pana la 30 de zile lucrătoare doar dacă te informează în scris despre asta în maxim 10 zile.
Dacă instituţia la care ai făcut solicitarea nu era cea care trebuia, poţi sta linisţtit. Ei sunt obligaţi să redirectioneze cerea către instituţia competentă.

  • DREPTUL DE ACCES LA INFORMATII DE INTERES PUBLIC

Articolul 31, alin. (1) din Constituţia României: “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”.

Dacă o naţiune se aşteaptă să fie şi ignorantă şi liberă, se aşteaptă la ceva ce nu a existat şi nu va exista niciodată … Oamenii nu pot fi în siguranţă fără acces la infomaţie” Thomas Jefferson.

Numai funcţionarii publici sunt preocupaţi de problemele publice, pentru că doar aceştia sunt plătiţi să facă aşa ceva. Dacă un individ privat se preocupă serios de o problemă publică, comportamentul lui/ei va fi catalogat drept unul anormal şi chiar nepotrivit.” Banfield, Edward (1958) – “The moral basis of a backward society” (Fundamentele morale ale unei societăţi înapoiate), The Free Press.

Ce este dreptul de acces la informaţii?

Dreptul de acces la informaţii este dreptul oricărui cetăţean de a avea acces la informaţii de interes public. Dreptul este recunoscut prin Legea nr. 544/2001.

Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.

Prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publica ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul roman sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar.

În ce condiţii se exceptează accesul la informaţii?

Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii:

a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industriala, precum şi principiului concurentei loiale, potrivit legii;

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viata, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f)  informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g)  informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

De ce este important accesul la informaţii?

Protecţie a cetăţenilor în faţa puterilor statului (garanţie împotriva tiraniei). Informaţia înseamnă putere.

Pentru ca o societate să fie liberă puterea statului trebuie limitată şi controlată.

Puterea tinde să corupă… O cârmuire este legitimă numai dacă este limitată în chip real.” Lord Acton.

Un guvern democratic fără informaţii publice sau alte mijloace de a le obţine nu este decât un Preambul al unei Farse sau al unei Tragedii sau poate a amândurora. Cunoaşterea va stăpâni întotdeauna ignoranţa şi oamenii ce doresc să fie proprii lor conducători trebuie să ne înarmeze cu puterea pe care o dă cunoaşterea.” James Medison

Dreptul la informaţie este fundamentul atingerii unor alte principii, precum transparenţă, răspundere, participare publică, protecţia mediului şi a altor libertăţi individuale.

Libertatea de exprimare şi libertatea presei au nevoie de acces la informaţii. Presa nu poate informa corect cetăţenii dacă nu are acces la informaţii. La ce bun libertatea presei dacă reporterii nu pot afla ce fac agenţiile guvernamentale? La ce bun libertatea de expresie dacă exprimarea nu se bazează pe cunoaşterea acţiunilor guvernului?

Dreptul la informaţie contribuie la consolidarea democratică!

Din ce în ce mai mult statele dezvoltate sau în dezvoltare recunosc că accesul liber la informaţii este fundamental pentru democraţie. Fie că vorbim de guvern sau de companiile private care gestionează servicii publice, accesul la datele deţinute de aceste organizaţii înseamnă creşterea răspunderii şi permite cetăţenilor să participe mai deplin în viaţa publică. Este un instrument critic în lupta împotriva corupţiei şi oamenii îl pot folosi pentru a-şi îmbunătăţi propriile vieţi în domeniile sănătăţii, educaţiei, locuinţei şi a altor servicii publice. Poate şi mai important, accesul la informaţii dezvoltă încrederea cetăţenilor în propriul guvern, permiţând cetăţenilor să înţeleagă deciziile de politică publică şi să monitorizeze implementarea acestora.

Jimmy Carter (Our Nation Needs Fewer Secrets Miami Herald, 4 iulie 2006)

Dreptul de a controla ce face guvernul care este finanţat din taxe şi impozite şi care realizează servicii în folosul cetăţenilor.

DE CE AI NEVOIE DE ACEST DREPT?

PENTRU CĂ :

  • plăteşti taxe şi impozite statului;
  • eşti responsabil şi vrei să ştii cum este gestionat banul public;
  • cei pe care i-ai ales trebuie să îşi respecte promisiunile;
  • funcţionarii din instituţiile publice sunt în slujba ta şi nu invers;
  • pur şi simplu este DREPTUL TÃU!

(Manualul transparenţei în administraţia publică, Agenţia de Strategii Guvernamentale, pag. 10)

CUM SOLICITAM INFORMATII DE INTERES PUBLIC?

Autorităţile şi instituţiile publice asigură accesul la informaţiile de interes public, din oficiu sau la cerere.

Informaţiile din oficiu se publică pe pagina de Internet sau la avizierul autorităţii sau instituţiei publice, în publicaţiile proprii sau în Monitorul Oficial. Puteţi consulta aceste informaţii şi la sediul autorităţii sau instituţiei publice (Art. 4, alin. 4, lit. b).

Informaţiile disponibile din oficiu sunt:

a)  actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;

b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audiente al autorităţii sau instituţiei publice;

c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

e)  sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

f)  programele şi strategiile proprii;

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h)  lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Informaţiile la cerere sunt informaţiile de interes public ce pot fi solicitate de orice persoană. Informaţiile de interes public pot fi solicitate în scris sau verbal.

Solicitarea verbală a informaţiilor de interes public se face la sediul compartimentelor de informare şi relaţii publice.

Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:

  1.  autoritatea sau instituţia publica la care se adresează cererea;
  2.  informaţia solicitată, astfel încât sa permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;
  3. numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicita primirea răspunsului.

Solicitarea în scris poate fi transmisa prin e-mail, prin poştă sau prin depunere la registratura instituţiei sau autorităţii publice. (Descarca MODEL CERERE DE INFORMATII)

Exemplu solicitare acces la informatii

Stimate domnule Grefier,

Subscrisa Centrul de Resurse Juridice, Str. Arcului, nr.19, sector 2, Bucureşti realizează o monitorizare a rezultatelor controlului averii demnitarilor şi funcţionarilor publici. Avand in vedere ca ICCJ a propuntat mai multe hotarari in aceasta materie in ultimele luni, vă solicităm ca în temeiul Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţiile de interes public să ne comunicaţi următoarele documente:

Copie de pe Decizia ICCJ nr. 6175/20.12.2011 in dosarul nr. 1476/46/2010 (Vlasceanu Gheorghe Codrut)

Copie de pe Decizia ICCJ nr. 5861/6.12.2011 in dosarul nr. 1072/46/2009 (Zidaru Daniel)

Copie de pe Decizia ICCJ nr. 4836/19.10.2011 in dosarul nr. 186/64/2009 (Vele Dan)

Dorim ca informatiile solicitate sa ne fie furnizate in format electronic la adresa de email: rnicolae@crj.ro iar daca, acest lucru nu este posibil, va rugam ca informatiile solicitate sa ne fie transmise in scris la adresa Fundatia Centrul de Resurse Juridice, Str. Arcului, nr.19, sector 2, Bucuresti, 021034.

Va rugam sa ne eliberati, conform art. 20, alin. 4 din Normele metodologice din 07.02.2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001, o confirmare prin e-mail continand data si numarul de inregistrare a cererii noastre.

Va multumesc,

Radu Nicolae

Care sunt termenele în care trebuie să primim răspuns?

Trebuie să primiţi răspuns la cererea voastră în cel mult 10 zile lucrătoare (cele 10 zile se calculează începând cu ziua următoare înregistrării cererii). Instituţia sau autoritatea publică poate prelungi acest termen pana la 30 de zile lucrătoare dar doar dacă vă informează în scris despre acest lucru în termenul de 10 zile lucrătoare.

Dacă nu primiţi răspuns în termenul legal sau răspunsul primit este nesatisfăcător (ex. un refuz) vă puteţi adresa instituţiei sau autorităţii publice cu o reclamaţie administrativă.

În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta (Art. 24 din normele metodologice). (Descarca MODEL RECLAMATIE ADMINISTRATIVA)

EXEMPLU RECLAMATIE ADMINISTRATIVA

Camera Deputatilor, Directiei de Relatii Publice

30.04.2009

Domnului Director /Doamnei Directoare al/a direcţiei de relaţii publice şi mass-media

Stimate domnule/Stimată doamnă Director

Prin prezenta subscrisa Fundatia Centrul de Resurse Juridice, Str. Arcului, Nr.19, Sector 2, Bucuresti formuleaza o reclamatie administrativa, conform Legii nr. 544/2001 si a Normelor Metodologice din 07/02/2002 de aplicare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, intrucat nu am primit raspuns la cererea noastra nr. 80 din data de 02.04.2009, inregistrata la Camera Deputatilor in data de 06.04.2009.

Documentele de interes public solicitate erau urmatoarele:

1. Copie de pe toate filele completate de Camera Deputatilor in cursul anului 2008 si 2009 ale Registrului Declaratiilor de avere si ale Registrului Declaratiilor de Interese, conform modelului aprobat prin H.G. 175/2008 privind stabilirea modelelor Registrului declaratiilor de avere si Registrului declaratiilor de interese (MoF nr. 138 din 22 februarie 2008).

2. Numele persoanei desemnate in baza art. 9, alin.1 din Legea nr. 144/2007 si copie de pe actul de numire.

Documentele solicitate la pct. 1 si 2 se incadreaza in categoria informatiilor de interes public pentru ca vizeaza actiunile unei autoritati publice.

In privinta pct. 1 din solicitatea CRJ, va amintim ca art. 10, lit. d din Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate stabileste ca Registrul Declaratiilor de avere si Registrului Declaratiilor de Interese au „caracter public”.

In privinta pct. 2 din solicitarea CRJ, numele unei persoane care exercita o functie publica este o informatie de interes public.

Prin prezenta va solicitam revenirea asupra refuzului tacit al Camerei Deputatilor, si comunicarea urgenta a informatiilor de interes public solicitate, considerand ca dreptul nostru la informatie, conform legii, a fost lezat.

Dorim ca informaţiile solicitate să ne fie furnizate prin posta electronica la adresa rnicolae@crj.ro sau, daca nu e posibil prin mijloace electronice, în scris la adresa Centrul de Resurse Juridice, Str. Arcului, nr.19, sector 2, Bucuresti 021034.

Va multumesc,

Radu Nicolae

Coordonator Program

Centrul de Resurse Juridice

Str. Arcului nr.19, sector 2 Bucuresti

Tel:

Email:

Fax:

Ce trebui să faceţi înainte de a trimite o cerere de informaţii?

  • Înţelegi cât mai clar şi definiţi informaţia de care aveţi nevoie; la ce vă ajută?
  •  Identificaţi ce autoritate publică o deţine (consultaţi paginile lor de internet, observaţi daca informaţia de care aveţi dvs. nevoie se regăseşte în lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate de autoritatea publică respectivă, întrebaţi la biroul de informaţii publice, întrebaţi mentorii dvs. – profesori sau persoanele din cadrul proiectului).
  •  Formulaţi cât mai clar cererea de informaţii.
  • Trimiteţi cererea de informaţii.
  •  DREPTUL LA PETITIONARE

Articolul 51, alin. (1) din Constituţia României: “Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.”

Dreptul al petiţionare este recunoscut de OUG nr. 27/2002 aprobată prin Legea nr. 233/2002.

Petiţie = cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice.

În cadrul fiecărei instituţii publice există un compartiment de soluţionare a petiţiilor.  Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul de mai sus autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta.

 Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.

 (Descarca MODEL PETITIE)

Exemplu petiţie 1

Prin prezenta petiţie va solicitam, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor si a Legii nr. 233/ 23.04.2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, sa luaţi în discuţie oportunitatea implementării următoarelor masuri pentru asigurarea transparentei decizionale:

- Publicarea pe pagina de Internet si la avizierul propriu, cu 30 de zile înaintea şedinţei de consiliu judeţean, a anunţurilor referitoare la elaborarea proiectelor de acte normative (hotărâri) ce vor fi supuse dezbaterii si adoptării Consiliului Judeţean Timiş, respectându-se art. 6 din Legea nr. 52/2003.

- Anunţurile referitoare la elaborarea proiectelor de acte normative sa cuprindă si termenul limita, locul si modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

- Procesele verbale ale şedinţelor de consiliu judeţean sa cuprindă modul în care a votat fiecare consilier judeţean, conform art. 42, alin. 3 si 4 si art. 98 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Exemplu petiţie 2

Presedintelui Consiliului Judeţean TimişAdresa: Consiliului Judeţean TimişB-dul Revoluţiei 1989 nr.17, Timişoara

Stimate domnule Preşedinte,

Subscrisa Fundaţia Centrul de Resurse Juridice (CRJ), cu sediul în Bucureşti, str. Arcului nr.19, sector 2, desfăşoară proiectul „Dezvoltarea capacitatii ONG-urilor locale de monitorizare anticoruptie si de exercitare a dreptului de acces la justitie”, finanţat de CEE Trust. Proiectul se desfăşoară în 20 de judeţe.

În cadrul acestui proiect, CRJ şi partenerul nostru local, Centrul Euroregional pentru Democratia (CED), realizeaza o monitorizare a transparentei decizionale la nivelul Consiliului Judetean Timis. In urma primei luni de monitorizare (luna februarie 2009), echipa de monitorizare a constatat mai multe deficiente pe care vi le aducem la cunostinta in speranta rezolvarii acestora pana la urmatoarea sedinta ordinara a Consiliului Judetean Timis.

1. Echipa de monitorizare a constatat ca proiectele de acte normative ce au fost dezbatute si adoptate in sedinta ordinara a Consiliului Judetean Timis din data de 29 februarie 2009 nu au fost supuse consultarii publice in termenul specificat de art. 6, alin. 2 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Cu 9 zile inainte de sedinta CJ Timis din data de 29 februarie 2009, proiecte de hotarare nu se regaseau pe pagina de internet (print screen anexat) si nici la avizierul Consiliului judetean (fotografii anexate). Mai mult, la avizierul CJ Timis erau afişate informatii irelevante, precum hotărâri din anul 2005, programul de audienţe din 2006 etc. Totusi, la solicitarea scrisa a echipei de monitorizare, CJ Timis a transmis proiectele prin e-mail, respectand art. 6, alin. 1 din Legea nr. 52/2003, motiv pentru care va multumim.

La data redactarii acestei petitii, am observat ca sectiunea din pagina de Internet privind proiectele de hotarari s-a imbunatatit. Totusi, proiectele de hotarari au aparut pe pagina de Internet dupa adoptarea acestora de catre CJ. Apoi, anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ trebuie sa cuprinda si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

2. Procesele-verbale ale sedintelor de consiliu judetean nu cuprind modul in care a votat fiecare consilier judetean, conform art. 42, alin.3 si 4 si art. 98 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale. Formula „in unanimitate”, desi des folosita, nu poate tine locul enumerarii persoanelor care au votat pentru respectivul proiect de hotarare. Din experienta altor monitorizari, unii consilieri judeteni prezenti la inceputul sedintei pot parasi temporar sau definitiv sala. Astfel, desi din procesul-verbal rezulta ca toti consilierii prezenti la inceputul dezbaterilor au votat un proiect de hotarare, in fapt doar o parte din cei prezenti la inceputul dezbaterilor au votat pentru respectivul proiect.

Astfel, prin prezenta petiţie vă solicităm, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi a Legii nr. 233/ 23.04.2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, să luaţi în discuţie oportunitatea implementarii urmatoarelor masuri pentru asigurarea transparentei decizionale:

  • Publicarea pe pagina de Internet si la avizierul propriu, cu 30 de zile inaintea sedintei de consiliu judetean, a anunturilor referitoare la elaborarea proiectelor de acte normative (hotarari) ce vor fi supuse dezbaterii si adoptarii Consiliului Judetean Timis, respectandu-se art. 6 din Legea nr. 52/2003.
  • Anunturile referitoare la elaborarea proiectelor de acte normative sa cuprinda si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
  • Procesele-verbale ale sedintelor de consiliu judetean sa cuprinda modul in care a votat fiecare consilier judetean, conform art. 42, alin.3 si 4 si art. 98 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale.

Centrul de Resurse Juridice si Centrul Euroregional pentru Democratia vor continua sa monitorizeze transparenta decizionala la nivelul Consiliului Judetean Timis si va vom informa de fiecare data cand constatam disfunctionalitati.

Vă rugăm să ne informaţi în scris cu privire la masurile luate de dvs. ca urmare a acestei petitii.

Vă mulţumesc,

Radu Nicolae

Coordonator Program

Centrul de Resurse Juridice

Str. Arcului nr.19, sector 2 Bucuresti

 

  • DREPTUL LA CONSULTARE SI PARTICIPARE LA LUAREA DECIZIILOR 

Implicarea cetăţenilor în problemele publice într-o societate dmocratică nu se reduce doar la dreptul de a vota. Cetăţenia democratică presupune obţinerea de informaţii despre problemele care te afectează şi colaborarea cu ceilalţi pentru a influenţa modul în care societatea va rezolva acele probleme. (Portelli & Solomon, 2001, p. 12).

Crearea capitalului social [reţele orizontale de cooperare între cetăţeni, ale angajamentului civic] este singura cale spre a face ca democraţia să funcţioneze”. (Putnam, Cum funcţionează democraţia, pag.208).

Participarea la şedinţele de consiliu local

Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, art. 42, alin. (1): Sedintele consiliului local sunt publice.

Legea nr. 52/2003, art. 6:

(1) In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.

(2) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

(3) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor asociatii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, in termenul prevazut la alin. (2).

(4) La publicarea anuntului autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin 10 zile pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

(5) Conducatorul autoritatii publice va desemna o persoana din cadrul institutiei, responsabila pentru relatia cu societatea civila, care sa primeasca propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

(6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor publice interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit alin. (4).

(7) Autoritatea publica in cauza este obligata sa decida organizarea unei intalniri in care sa se dezbata public proiectul de act normativ, daca acest lucru a fost cerut in scris de catre o asociatie legal constituita sau de catre o alta autoritate publica.

(8) In toate cazurile in care se organizeaza dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfasoare in cel mult 10 zile de la publicarea datei si locului unde urmeaza sa fie organizate. Autoritatea publica in cauza trebuie sa analizeze toate recomandarile referitoare la proiectul de act normativ in discutie.

(9) In cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptarii in procedura de urgenta prevazuta de reglementarile in vigoare.

  • DREPTUL LA REFERENDUM

Referendumul (local) reprezintă o procedura legală (reglementata prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfăşurarea referendumului) prin care comunitatea se pronunţa prin vot asupra unor chestiuni de interes local. Este un instrument de participare directa a cetăţenilor la procesul decizional la nivelul administraţiei publice locale. In general doar administraţia poate convoca referendumul local, cetăţenii având posibilitatea de a face acest lucru doar in cazul referendumului pentru demiterea primarului, a consiliului local sau a consiliului judeţean (conform Legii 215/2001 privind administraţia publica locala, referendumul trebuie să fie solicitat în scris de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot).

  • DREPTUL LA INITIATIVA LEGISLATIVA

Articolul 74, alin. 1 din Constituţia României: Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

* Acest material reprezinta o parte din informatiile furnizate in cadrul trainingurilor de Community Organizing. Pentru prezentul material ii multumim lui Radu Nicolae, CRJ.

Comentarii

comentarii

Copyright 2012 Fundația SynergEtica.

Scroll to top